Lansarea cărţii "Ascunse de pădure. 138 de scriitoare uitate" va fi moderată de Carmen Muşat, preşedinta Fundaţiei Observator Cultural, avându-i ca interlocutori pe Éric Dussert şi Valentin Protopopescu. "Ascunse de pădure. 138 de scriitoare uitate" se înfăţişează ca o antologie panoramică gîndită cronologic şi compusă din portrete bio-bibliografice. Cartea se deschide cu autoare medievale exotice, în genul lui Ono no Komachi (825-900) şi Murasaki Shikibu (spre 973-între 1014 şi 1025), trecînd prin Ana Comnena (1083-1148) şi Christine de Pizan (spre 1364-spre 1430), pentru a ajunge la Johanna Spyri (1827-1901), autoarea seriei Heidi, Nellie Bly (1864-1922), americanca inventatoare a reportajului de tip gonzo, nobelista Grazia Deledda (1871-1936), Hortensia Papadat-Bengescu (1876-1955), considerată un George Grosz al României, şi Emma Dante (1967), dar există şi un apendice dedicat unui număr de cinci scriitoare despre care autorul nu a găsit date biografice (de la Thér?se Herpin şi pînă la Agathe Godard). Fireşte că mare parte a acestor artiste ale cuvîntului scris sînt de origine franceză, dar excepţiile sînt semnificative, autoare nipone, bizantine, germane, elveţience, italiene, românce, rusoaice, austriece, iberice, portugheze etc. completînd viziunea dussertiană cu privire la excelenţa femininului scriitoricesc. Lectura cărţii scrise de Éric Dussert, "Ascunse de pădure. 138 de scriitoare uitate", reprezintă un regal de inteligenţă, bun-simţ, generozitate şi talent. Toate aceste calităţi sînt puse în slujba nobilului act de reparaţie morală şi estetică, unul care vizează recuperarea unor personalităţi şi cărţi pe care nătînga supremaţie machistă le-a ocultat. Şi este semnificativ faptul că acest exerciţiu recuperator e săvîrşit de un autor masculin, căci istoricul literar francez ştie să celebreze femininul pe un ton de o distincţie rară.